ACASĂ

ISTORICUL SPITALULUI DE URGENȚĂ TÂRGU CĂRBUNEȘTI

În anul 1892 se dă în folosință Spitalul Petreștii de Sus, nume străvechi al comunei Târgu Cărbunești, localitate situată la confluența râurilor Gilort și Blahnița, în Nord-Estul județului Gorj. Fiind centru de plasament încă din anul 1911, Târgu Cărbunești a cunoscut și o dezvoltare economică evidentă, devenind un târg al micilor negustori sau meseriași, loc de amplasare a unor bâlciuri și târguri sezoniere, de veche tradiție. Darea în folosință a liniei ferate București-Târgu Jiu, în anul 1888 și apariția stației C.F.R. au contribuit la o circulație a locuitorilor și a mărfurilor dinspre Târgu Cărbunești sau spre această localitate.

Construirea unui spital a devenit o necesitate, astfel încât senatorul liberal Toma Cămărășescu, fiu al acestor locuri, a inițiat construirea unui locaș de sănătate, deziderat motivat și de aproape inexistenta asistență medicală pe aceste meleaguri.

Spitalul a fost construit după un model denumit la acea vreme Carol I, fiind printre primele patru asemenea spitale din Regatul României. Inițial, spitalul avea un pavilion central, cu două saloane mari, bine luminate și aerisite, iar la extremitățile pavilionului erau două saloane mai mici care serveau drept izolator pentru bolnavii contagioși.

În pavilionul central mai existau încăperi pentru farmacie, cabinet de consultații, biroul medicului. Numărul paturilor era de 30, repartizate 15 pentru femei și 15 pentru bărbați. La intrarea în curtea spitalului se găseau pavilioane pentru locuința medicului și pentru administrarea spitalului.

O altă clădire era ocupată de serviciile gospodărești, precum bucătăria, magaziile de alimente, spălătoria, beciul și podul unde se depozitau proviziile pentru iarnă. Exista și o cameră ocupată de un oficiant sanitar, pregătit pentru mici intervenții chirurgicale, ea fiind denumită locuința subchirurgului. În fundul curții se întindeau grajdurile spitalului care adăposteau câteva perechi de cai, șaretă, căruța și sania. Toate acestea erau date în grija vizitiului și a câtorva îngrijitori. În anul 1908, grajdul și toate dependințele au ars. Pe locul rămas liber, în anul 1910, s-a ridicat o nouă clădire destinată unui azil de bătrâni, având 80 de locuri, clădire construită de doamna Balș, sora lui Vintilă și Ion Brătianu. în anul 1927 acest pavilion este transformat în secție de tuberculoză.

Între anii 1932 si 1936, secția de tuberculoză este închisă, din lipsa de fonduri. Mihail Gele, deputat al locurilor, redeschide secția de tuberculoză care era condusă de Dr. Victor Bellu având ca administrator pe Mihai Gele, fratele deputatului.

Medicul care a inaugurat redeschiderea spitalului în anul 1892 a fost Dr. Ninoveanu. A urmat Dr. Metezulescu. Următorii medici care au funcționat în spital au fost: Dr. Ion Eremia, Dr. Ion Dumitrescu și Dr. Constantin Comăneanu.

În anul 1911 Dr. Foulquier cade răpus in timpul unei epidemii de febră tifoidă și este urmat de Dr. Victor Bellu care conduce spitalul până în anul 1941, căzând răpus și el la rându-i de o gravă septicemie. Dr. Victor Bellu a adus substanțiale îmbunătățiri în funcționarea spitalului, atât pe linia procedeelor terapeutice cât și pe cea gospodărească. În această perioadă predomină morbiditatea prin tuberculoză, astfel încât spitalul tratează mai mult asemenea cazuri, numărul paturilor ajungând la 120.

După decesul doctorului Bellu, spitalul este condus de Dr. Nicolae Perciune până în anul 1944.

Urmează Dr. Romeo Popescu și Dr. Romulus Săndulescu până în anul 1954, când se desființează secția de tuberculoză, iar sanatoriul se mută pe dealul Mamului, având profil de tuberculoză infantilă. Era condus de Dr. Săndulescu și apoi de Dr. Valeriu Ciucă, Dr. Raul Hreniuc, având medic de laborator pe Dr. Raisa Marinescu.

În anul 1954 se înființează Spitalul Raional Gilort, conform noii împărțiri administrative, condus de Dr. Viorel Ranga, asistent universitar, chirurg și viitor profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din București.

Spitalul Raional Gilort avea patru secții (de bază):

  • Medicină Internă
  • Chirurgie
  • Obstetrică-Ginecologie
  • Pediatrie

Secțiile au devenit funcționale în următorii ani pe măsura ce erau încadrați noii specialiști.

S-au petrecut și câteva schimbări de locație: în pavilionul vechi a fost instalată secția de medicina internă, în clădirea casei medicului a apărut secția de pediatrie iar în pavilionul ocupat cândva de secția de tuberculoză s-au instalat secțiile de chirurgie și obstetrică-ginecologie.  În această perioadă s-a construit și o policlinică (în cadrul sistemului integrat policlinică-spital) pe latura nordică a incintei. Pentru o scurtă perioadă, în secțiile de specialitate au fost detașați medici de la Spitalul Județean.

Datorită industrializării rapide a zonei, apariția exploatărilor petrolifere, a cărbunelui, a lemnului, precum și mica industrie locală, numărul salariaților nou veniți a dublat și chiar triplat populația localității, fapt care impunea și o asistență medicală pe măsură. S-au făcut noi amenajări, s-a mărit spațiul pavilioanelor existente, s-a făcut o aducție de apa curentă, încălzire cu gaze, ateliere mecanice și electrice, garaje pentru autosanitare sau mașini utilitare. S-a instalat un aparat Rontgen. Numărul paturilor a crescut la 180, având și două secții exterioare la Târgu Logrești și Căpreni.

Din anul 1960 găsim directori pe Dr. Ovidiu Xenakis, apoi Dr. Ion Puchiu, Dr. Ion Abrudan, Dr. Ștefan Marinescu, Dr. Grigore Scaueru, Dr. Cornel Munteanu, Dr. Nicolae Burghiu, Dr. Dan Duminecă, Dr. Aristică Moroșanu, Dr. Aurel Dobran, Dr. Ion Scrieciu și în prezent pe Dr. Constantin Tîrziu.

Amintim și o pleiadă de medici specialiști:

  • Pediatrie: Tudor Bîlteanu, Dr. Mitica Butulescu, Dr. Felicia Burghiu, Dr. Dorin Busu, Dr. Daniela Constantinescu
  • Chirurgie: Virgil Petcu, Dr. Iulian Ciobescu, Dr. Al. Jianu, Dr. Petre Gîrlea, Dr. Cornel Dobran
  • Obstetrică-Ginecologie: Gh. Vlad, Dr. Mihai Ilie, Dr. Nelu Lupescu, Dr. I. Alexoiu, Dr. Maria Dobran, Dr. Ion Drejman, Dr. H. Bîrsescu, Dr. I. Tabacu, Dr. Manuela Pîrvu
  • Medicină Internă: Grigore Dabelea, Dr. Alex Guță
  • Neurologie: Valentin Catană, Dr. M. Răducan, Dr. A. Vișan
  • R.L.: Dr. Ioanițescu, Dr. Gh. Stanciu, Dr. Ileana Popescu
  • Oftalmologie: Tatiana Adam
  • F.T.: Dr. Doina Oproiu
  • Radiologie: Ela Popescu, Dr. Doru Dobrescu, Dr. Constantin Tîrziu
  • Stomatologie: Ion Mîrzacu, Dr. Ion Corici, Dr. Gh. Ceroi, Dr. A Ceroi
  • Laborator: Elena Ciobescu

După revoluția din 1989, la inițiativa Doctorului Dan Duminecă, directorul spitalului din acea vreme, a început construirea unui nou și modern ambulatoriu, unei centrale termice, unui punct TRAFO dar și unui spital de 150 de paturi, care din păcate a rămas numai la nivelul de studiul de fezabilitate” – aprobat totuși de consiliul interministerial de la Guvern, in anul 1997.

Medicii directori care au urmat, începând cu Dr. Aristică Moroșanu, Dr. Aurelian Dobran, Dr. Ion Scrieciu si actualul director general Dr. Constantin Tîrziu au finalizat o bună parte din obiectivele propuse, astfel încât Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești sa devină în curând un spital modern și cât mai aproape de exigențele secolului XXI.

Acest obiectiv a fost confirmat de comisia Ministerului Sănătăţii condusă de domnul Secretar de stat, Prof. univ. Dr. Adrian Streinu Cercel, care apreciind realizările înfăptuite a afirmat că spitalul nostru este „unul dintre cele mai frumoase şi moderne spitale din Ţara Românească„.

În urma acţiunii Ministerului Sănătăţii de cla-sificare a spitalelor, Spitalul Orășenesc de Urgență-Târgu Cărbuneşti a fost clasificat ca spital nivel III.

În prezent Spitalul de Urgență Târgu Cărbuneşti este structurat pe 9 secţii, 8 compartimente şi 2 secţii externe, care însumează 343 de paturi. Asistența medicală este asigurată de peste 73 de medici specialiști, 24 de medici rezidenți, personal mediu şi auxiliar sanitar competent.

Pentru îmbunătăţirea calităţii şi complexităţii actului medical s-a reuşit încadrarea de medici noi, completând astfel astfel tot spectrul de specialităţi medicale necesare. Tot pentru asigurarea continuităţii şi calităţii asistenţei medicale de specialitate, s-a reuşit creşterea numărului de linii de gardă de la două linii existente în 2004, la şapte începând cu anul 2008, iar în prezent ficționează 10 linii de gardă.

Asigurarea personalului medical necesar, modernizarea tuturor pavilioanelor, dotarea cu aparatură medicală modernă şi performantă, duc la acordarea unei asistenţe medicale complete şi moderne conform normelor europene şi a normelor impuse de evaluarea şi standardizarea spitalelor în funcţie de competenţă.

Completarea tratamentului medical al pacienților se face și prin starea de liniște oferită de parcul interior al spitalului și ”tratamentul spiritual” la biserica construită în incinta unității, sființită în luna octombrie 2007. 

Citește mai mult...

TÂRGU CĂRBUNEȘTI

– istorie și cultură –

Situat la confluenţa Gilortului cu Blabniţa, într-o zonă de interferinţă a drumurilor comerciale, perimetrul actual al Târgului Cărbunești este consemnat documentar încă din secolul al XV-lea, mai întâi ca Târgul Gilortului, apoi ca Târgul Bengăi și Petreștii de Sus.

Cea dintâi menţiune se face la 18 ianuarie 1480, într-un hrisov prin care Basarab cel Tânăr confirmă „lui Ticuci și alţii” stăpânire peste „satul Gilort, fiindu-le veche moșie”. La 24 aprilie 1484, Vlad Călugărul atestă cumpărături de moșii în Târgul Gilort. Pe la jumătatea secolului al XVIl-lea (16 martie 1666), întâlnim și denumirea de Târgul.
La 15 iunie 1504, Radu cel Mare amintește satul Petrești, toponim care va rezista câteva secole. La sfârșitul veacului al XVII-lea, Petreștii se numeau Târgul Bengăi (16 februarie 1690), după numele familiei Benga, confirmată documentar ca având mari posesiuni de pământ, încă de pe vremea lui Mihnea Turcitul (1583). 

Târgul Gilortului (Târgul Bengăi) este cunoscut o perioadă îndelungată drept Târgul Petrești, chiar și atunci când în acest perimetru se afla gara Cărbunești.
După ce târgul din satul Cărbunești (sat atestat prima dată într-un hrisov din 18 noiembrie 15 87) se mută în zonă, localitatea ia numele de Târgu Cărbunești, fiind declarat oraș în anul 1960.
Târgul Gilort, Târgu-Bengăi, Târgu-Petrești, Târgu-Cărbunești, în sfârșit, au fost, în fapt, una și aceeași comunitate de locuit, de limbă și obiceiuri, de credinţă și spiritualitate românească originală, materializată aici într-un fel unic, în felul său, tezaur de memorie culturală: așezare neolitică de la Curteana; 11 lăcașuri de cult ortodox, unele de lemn, înălţate între 1689 și 1915; zonă de mare tradiţie folclorică – Ştefanești; loc de naștere sau obârșie a unor personalităţi naţionale (prof.univ. dr. în litere I.D.Lăudat, scriitorul Vasile Băran) ori universale (Tudor Arghezi – Duţești, Gheorghe Uscătescu – Creţești); singura rezervaţie compactă de arhitectură urbană din Gorj, realizând peste 50 de imobile aflate în nomenclatorul Oficiului Naţional al Patrimoniului; editare de reviste: „Săteanul”, a doua apariţie din istoria presei gorjene, 24 februarie 1883, Târgu-Cărbunești, „Parângul”, februarie 1891 și „ Gazeta Plugarilor”, 1933 la Pojogeni; înfiinţarea unora dintre primele biblioteci școlare de către Ştefan Bobancu, la Cărbunești și Pojogeni, în 1894; ridicarea unor instituţii specializate de învăţământ – Şcoala elementară de meserii de la Cerătu, 1924, prin eforturile lui Ion D. Isac și Ion Haiducescu, ori de sănătate, puse în slujba tuturor, cu mai bine de un secol în urmă.
Acestor deosebite generaţii de oameni de cultură le corespund acum, în tiparele și proporţiile pe care numai timpul le poate măsura, alţi împătimiţi ai artei plastice și literaturii, dascăli și medici, preoţi și politicieni a căror trudă, cu siguranţă va spori zestrea spirituală a locurilor. 
Citește mai mult...

32526total visits,7visits today